Minutul de poezie (XII)

CÂNTEC

 

…şi zările-s atât de largi!

Calea sub noi

şi steiurile Tatrei

şi culmile din Mantra.

Doar ochii ne hotărnicesc privirile.

 

A nins pe-aici

iar petele roşcate sunt păduri.

Prin largul alb al văii

Sajo s-a rătăcit de-abinelea.

 

Tăcut înumăr clipele,

măsor nemărginirile…

 

De-acuma…

Pe-o aripă

deşurubam înaltul,

unul după altul,

cădem pe scara turnului.

Turnul zădărniciei…

 

Vrăjită de vârtejul nostru

coloana s-a oprit.

 

Cercuri arzânde condamnă…

Bolizi scuipăm cu stele,

mărgele de sânge.

 

Pe undeva or conteni

destule aşteptări,

vor curge alte lacrimi.

 

Zările-s atât de largi,

motorul cântă, cântă,

şi cântecul e-n mine,

iar eu sunt cântec,

cântecul orb al destinului.

***

Această superbă creaţie, de o profunzime cu totul specială, aparţine locotenentului aviator Gheorghe MOCIORNIŢĂ din Grupul 2 Vânătoare, scrisă în ianuarie 1945 pe timpul acţiunilor de luptă din Cehoslovacia, cu puţină vreme înainte de-a pieri eroic, doborât de artileria antiaeriană inamică pe timpul executării unei misiuni de atac la sol. 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Minutul de poezie (I) și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Minutul de poezie (XII)

  1. tuteasca zice:

    Exista si niste traduceri in limba engelza ale acestor versuri. Le-am gasit pe net si le-am reprodus pe blogul meu: http://cartideaviatie.blogspot.ro/2012/07/poeme-de-locotenent-aviator-gheorghe.html

Spune-mi ce părere ai!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s