1000 de cuvinte (XXXIX)

LINIŞTEA DE LA  GURI…

Şi când te gândeşti ce era pe vremuri aici… Pe vremuri, în vremurile de aur ale Aviaţiei Militare Române…

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în 1000 de cuvinte și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la 1000 de cuvinte (XXXIX)

  1. Laurentiu-George Chiforescu zice:

    Filmul incepe cu un tip care se da jos dintr-o masina, se duce la marginea pistei, se uita, pustiu, parasire, exact poza ta. Apoi incep sa se deseneze avioanele, oamenii alergand, incepe galagia, decolari, lupte… E un film despre eroii care au luptat contra eroilor lui Goring (ne convine sau nu, si aia erau eroi), sa apere cerul Angliei, nu stiu cum ii zice filmului, as dori sa il revad, daca stie cineva sa imi spuna… Din pacate fotografia ta se aplica in Romania la orice… Aici a fost fabrica cutare, aici a fost… Nu mai merge nimic, ne-am intors in alt film, prin cenusa imperiului, poate viitorul, ete, ne mintim singuri, cu asemenea nenorociti care ne conduc nu avem nici un viitor si voua pilotilor o sa va cumpere gunoaiele americanilor, ca de-aia ne pupam in cur cu ei, si ei ne sustin presedintele nelegal, noi suntem groapa lor de gunoi, parerea noastra nu conteaza, nu a cotat niciodata, macar Ceusescu v-a luat avioane cu care, la vremea lor, erati PILOTI!

  2. Unde este facuta fotografia asta?
    Astea sunt gurile de alimentare presupun.

  3. Poetu' zice:

    Dureros de adevărat…

  4. Anonim zice:

    N-am ajuns niciodata acolo, dar de-acolo primeam avioanele la start, cupole sub care stateau ghemuiti, usor aplecati inspre ecranul TD-34 al locatorului, tehnici in salopetele albastre cu totu’. Cat am ravnit, nerealist si inconstient, la un drum de nici 2 kilometri, potrivit in tetiera scaunului KM-1, in locul unuia dintre tehnici aia norocosi…visam sa simt tremurul avionului greu de petrol peste rosturile dalelor, umplute dand pe dinafara de smoala canita; visam sa simt in buricele degetelor, numai asa…de veghe, manerul intors al franei – eu, un om doar al pamantului intr-o potriveala de fiare ale aerului tare, dur, fuior – acolo, cateva minute, cateva sute de metri la viteza doar putin mai mare de ZERO, ac de vitezometru nici macar gandindu-se ca s-ar obosi sa se gandeasca sa plece usor catre dreapta, PVD-5…sau 7…neobosindu-se sa soarba vreun pic din aerul limpede, neprihanit.

Spune-mi ce părere ai!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s