Ultimul zbor al Şoimilor – partea II

Acum, la două zile de la tragedia ce ne-a cernit inimile şi în ziua când trupul lui chinuit a fost încredinţat tinei din care ne-am ridicat toţi, nu mai pot face altceva decât să vi-l aduc pe comandorul Aurelian „Relu” Cojocaru aşa cum a fost el cunoscut, aşa cum ne-a lăsat el pe mulţi să-l cunoaştem, prin viu grai.

Împreună cu camarazii portalului „Resboiu.ro„, vă aduc vocea lui Relu, o voce plăcută, cu un timbru special, de om inteligent şi stăpân pe el, chiar dacă puţin incomodat de lavaliera reporterului, semn că vedetismele erau departe de el. Interviul a fost realizat la sediul „Centrului de Cercetări şi Încărcări în Zbor” din curtea fabricii „Avioane S.A. Craiova într-o zi mohorâtă de martie, pe 05.03.2010. Cu mulţumiri tuturor celor implicaţi, portal „Resboiu.ro” şi reporter, vă învit să ne reamintim împreună cum a fost cândva, odată, când Relu mare şi Relu mic erau „stăpânii traiectoriilor din Cetatea Băniei”.

ONOR PENTRU EROU

(click pe fiecare „link” pentru pagină externă)

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Evocări și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Ultimul zbor al Şoimilor – partea II

  1. Saint-ex zice:

    …….Ultimul viraj…….. al lui Relu s-a terminat……
    A aterizat în ESCADRILA DIN CERURI.
    Aş fi vrut şi eu să-l fi întrebat atâtea…dar, vorba scriitorului, TIMPUL NU A MAI AVUT RĂBDARE.
    Îţi mulţumesc încă o dată, printre atâtea altele, că tu mi-ai înlesnit citirea poeziei „CAMARAZILOR MEI”, la postul de radio unde lucra şi lucrează Andrada, atunci, în acel an pierdut în negura timpului de acum, cu ocazia ZILEI AVIAŢIEI.
    ……ADIO, DRAG CAMARAD…..
    Cu sufletul cernit de durere, Saint-ex.

  2. cpt.cdr.ing. Panaitescu Constantin zice:

    Dumnezeu sa-l ierte !
    Cu lacrimi in ochi va scriu acest comentariu.L-am cunoscut pe Relu de cand era copil.718 a fost ultimul avion pe care l-am livrat armatei in calitate de director la Avioane Craiova.Din pacate asa este scrisa istoria aviatiei .Cu multe jertfe.Sincere condoleante familiei!

  3. eu zice:

    Cred că era totuși prin februarie… Țin minte că ningea pentru prima dată în Craiova în iarna aceea și era foarte frig. ”Ați venit cu zăpada!” a zis G. când ne-au primit, apoi, în sala din spate, Relu a glumit pe seama microfoanelor știute și neștiute fapt ce l-a făcut pe omul cu petlițe negre să se cam fâstâcească… ”De când aleargă nevastă-mea să-mi prindă și ea un microfon!” a zis Relu când i se prindea microfonul la rever… La final, am fumat ca șerpii în capătul holului, acolo la ei, la CCÎZ, și am înghețat bocnă în fața ferestrei deschise vorbind de avioane.

    Zbor lin Șoimule!

  4. Dumnezeu sa-l ierte!

Spune-mi ce părere ai!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s